partasa ta, nu va scapa!
Felton īsi pleca fruntea fara sa raspunda.
Cīt priveste pe lordul de Winter, el coborī repede scara si se īndrepta spre port.
Capitolul XXX ĪN FRANTA
Cīnd a aflat de moartea lui Buckingham, cea dintīi teama a regelui Angliei Carol I, a fost ca īngrozitoarea veste sa nu slabeasca dīrzenia aparatorilor orasului La Rochelle; el īncerca, ? scria Richelieu īn Memoriile sale, ? sa le ascunda stirea cīt mai mult cu putinta, poruncind sa se īnchida toate porturile regatului sau, si īngrijind de aproape ca nici o corabie sa nu paraseasca Anglia īnainte ca armata, pregatita de Buckingham, sa fi pornit; īsi lua sarcina sa supravegheze chiar el plecarea ostirei, īn locul marelui sau dregator.
Īmpinse pīna acolo strasnicia poruncii, īncīt opri īn Anglia pe ambasadorul Danemarcei, care si luase ramas bun de plecare si pe ambasadorul Olandei, care trebuia sa duca īn portul Flessingue vapoarele din India, pe care Carol I le dadea īndarat Tarilor de Jos.
Dar cum nu se gīndise a da aceasta porunca decīt peste cinci ceasuri de la nenorocita īntīmplare, adica la ora doua dupa amiaza, doua corabii apucasera sa iasa din port: īntīia avea pe punte, dupa cum stim, pe Milady care, asteptīndu se dinainte la cele īntīmplate, īsi īntari banuiala cīnd vazu steagul negru fīlfīind pe catargul va¬sului amiral. Cīt priveste a doua corabie, vom spune mai tīrziu pe cine ducea si cum de putuse pleca.
De altminteri, īn tot acest rastimp nimic nou nu se pe¬trecuse īn tabara din La Rochelle. Regele, care se plic¬tisea grozav, ca de obicei, ba poate ceva mai mult īn ta¬bara decīt aiurea, hotarī sa petreaca incognito sarbatorile Sfīntului Ludovic la Saint Germain si ceru cardinalului sa i pregateasca o escorta alcatuita doar din douazeci de muschetari.