Īn vremea asta Milady, iesita din minti, racnind pe puntea corabiei ca o leoaica pe care o īmbarcau, fusese ispitita sa se zvīrle īn mare ca sa se īntoarca la tarm, neputīndu se īmpaca cu gīndul ca, desi batjocorita de d'Ar¬tagnan si amenintata de Athos, parasea Franta fara sa se fi putut razbuna. Īn curīnd, gīndul acesta i se paru atīt de nesuferit, īncīt, oricare ar fi fost urmarile, īl ruga pe capitan cu cerul si cu pamīntul s o coboare pe coasta; dar capitanul, dornic sa iasa din strīnsoare prins īntre crucisatoarele engleze si cele franceze ca degetul īntre scoarta si copac, era grozav de grabit sa ajunga īn An¬glia, asa ca se īmpotrivi din rasputeri la ceea ce el so¬cotea drept toane de femeie; fagadui īnsa calatoarei sale, care de altfel īi fusese data īn mare grija chiar de catre cardinal, s o coboare, daca marea si francezii īi vor īngadui, īntr unul din porturile Bretaniei, fie la Lorient, fie la Brest: deocamdata īnsa, vīntul era neprielnic, marea framīntata, asa ca pluteau de colo colo pe līnga coaste. Noua zile dupa iesirea din Charente, Milady, galbena la fata de atīta ocara si sīnge rau zari īn sfārsit profilīndu se coastele albastrii ale Finisierului.
Chibzui ca pentru a strabate acest colt al Frantei si a se īntoarce la cardinal, īi trebuiau cel putin trei zile; īnca o zi pentru debarcare, adica cu totul patru zile; prin urmare cele noua zile trecute si cu alte patru zile faceau la un loc treisprezece zile pierdute; treispre¬zece zile īn timpul carora multe īntīmplari de seama se puteau petrece la Londra. Īsi mai zise ca, fara īndoiala, pe cardinal l ar fi mīniat īntoarcerea ei si ar fi ascultat mai binevoitor plīngeri facute īmpotriva ei decīt īnvinuiri pe care ea le ar fi adus īmpotriva altora. Lasa deci sa treaca si Lorient si Brest fara a mai starui pe līnga capitan care, la rīndul lui, se ferise si el s o mai stīrneasca. Milady īsi urma deci calatoria si chiar īn ziua cīnd Planchet se īmbarca la Portsmouth pentru Franta,