si care, mai īndreptatit decīt cardina¬lul, īmpartasea ura acestuia īmpotriva lui Buckingham, hotarī sa ia toate masurile, īntīi pentru a i izgoni pe en¬glezi din insula Ré, apoi pentru a grabi asediul orasului La Rochelle; dar, vrīnd nevrīnd, trebuia sa īntīrzie din pricina dezbinarilor ivite īntre domnii Bassompierre si Schomberg, de o parte, iar de alta, ducele d'Angoulźme.
Domnii de Bassompierre si Schomberg erau maresali ai Frantei si fiecare īsi cerea dreptul de a comanda osti¬rea de sub ordinele regelui. De teama īnsa ca Bassom¬pierre, ramas hughenot īn adīncul inimii, sa nu i ia prea cu īncetisorul pe englezi si pe aparatorii orasului, frati de ai lui īntru credinta, cardinalul īl obladuia pe ducele d'Angoulźme, pe care regele īl si numise locotenent general, din īndemnul eminentei sale.
Astfel fiind, pentru ca nu cumva domnii de Bassom¬pierre si Schomberg sa paraseasca ostirea, li se īncre¬dinta fiecaruia īn parte cīte un comandament deosebit: Bassompierre īsi avea cartierul sau īn nordul orasului, de la La Leu pīna la Dompierre; ducele d'Angoulźme, la rasarit, de la Dompierre pīna la Périgny si domnul de Sehomberg, la sud, de la Périgny pīna la Angoutin.
Resedinta fratelui regelui era la Dompierre.
Resedinta regelui era cīnd la Etré, cīnd la La Jarrie.
Īn sfīrsit, resedinta cardinalului se afla pe dīmburile nisipoase de līnga podul La Pierre, īntr o casuta lipsita de orice fel de īntarituri.
Īn felul acesta fratele regelui īl supraveghea pe Bas¬sompierre, regele pe ducele d'Angoulźme, iar cardinalul pe domnul de Schomberg.
Odata aceste masuri īntocmite, cel dintīi tel fusese iz¬gonirea englezilor de pe insula.
Īmprejurarile erau prielnice: englezii, pentru a fi os¬tasi de isprava, trebuiesc īnainte de toate bine hraniti si cum nu mīncau decīt carnuri