partea lui, fie ca mai tīrziu i ar fi dat īndarat banii īmprumutati.
Drept raspuns, Athos se multumi sa ridice din umeri.
? Cīt dadea camatarul ca sa si ia safirul? īntreba Athos.
? Cinci sute de pistoli.
? Adica doua sute de pistoli mai mult: o suta de pis¬toli pentru dumneata, o suta pentru mine. Dar asta i ade¬varata avere, prietene, ia īntoarce te la camatar.
? Cum vrei...
? Si zau, inelul asta mi ar aminti lucruri prea de tot triste; apoi, n o sa avem niciodata trei sute de pistoli ca sa i dam īndarat, asa ca din tīrgul asta tot noi am pierde doua mii de livre. Du te de i spune, d'Artagnan, sa si ia inelul si vino cu cei doua sute de pistoli.
? Mai gīndeste te, Athos.
? Banii pesin sīnt scumpi īn vremurile noastre, si trebuie sa te deprinzi cu jertfele. Du te, d'Artagnan, du te: Grimaud te va īnsoti cu flinta lui.
Peste o jumatate de ceas, d'Artagnan se īntoarse tea¬far, cu cele doua mii de livre.
Si astfel a gasit Athos, chiar la el īn casa, o bogatie la care nici nu se astepta.
Capitolul IX ARATARE
L a patru dupa amiaza, cei patru prieteni se aflau asa¬dar cu totii la Athos. Nu mai aveau nici o grija de echi¬pament si chipul lor nu mai oglindea decīt nelinistile tai¬nice ale fiecaruia, caci īndaratul oricarei fericiri ce si tra¬ieste clipa, se ascunde totusi o temere de viitor.
Si deodata, Planchet intra īn camera aducīnd doua scrisori pentru d'Artagnan.
Una era un ravas īmpaturit frumos īn lung, cu o pe¬cete fina de ceara