dovedea ca īn toata patania aceasta el vedea altceva decīt o intriga de dragoste; apoi, dupa ce d'Artagnan sfīrsi de istorisit:
? Hm! ? facu el, ? toate astea miros a eminenta sa cale de o posta.
? Dar ce i de facut? īntreba d'Artagnan.
? Deocamdata nimic, altceva nimic decīt sa pleci din Paris, asa cum ti am mai spus, si cīt mai repede cu pu¬tinta. Voi vedea pe regina, īi voi da amanunte asu¬pra rapirii acelei sarmane femei, pe care, de buna seama, nu le stie; aceste amanunte o vor calauzi pe maiestatea sa, si la īntoarcerea dumitale poate ca ti voi putea da vreo veste buna. Lasa totul pe mine.
D'Artagnan, stia ca domnul de Tréville, desi gascon, nu prea avea obiceiul sa tagaduiasca, dar cīnd din īntīmplare fagaduia ceva, atunci facea chiar mai mult decīt fagaduise. Īl saluta deci, plin de recunostinta pentru īn¬tregul trecut ca si pentru viitor, iar prea vrednicul capi¬tan, care la rīndul lui simtea o vie simpatie pentru acest tīnar atīt de cutezator si de dīrz, īi strīnse calduros mīna, urīndu i calatorie buna.
Hotarīt sa urmeze fara īntīrziere sfaturile domnului de Tréville, d'Artagnan se īndrepta spre strada Gropari¬lor ca sa vegheze la pregatirea cufarului. Apropiindu se de casa, īl zari pe domnul Bonacieux, care, īmbracat īn halat de dimineata, statea īn picioare, īn pragul usii. Tot ce i spusese īn ajun prevazatorul Planchet despre firea primejdioasa a gazdei īi veni atunci īn minte; īsi pironi ochii asupra celuilalt, mai sfredelitor decīt pīna atunci, īntr adevar, īn afara de acea galbejeala bolnavicioasa a obrazului, semn ca fierea se strecoara īn sīnge, si care de altfel s ar fi putut sa nu fie decīt īntīmplatoare, d'Artag¬nan descoperi ceva ascuns, ceva viclean īn miscarile fetii negustorului. Un pungas nu rīde la fel ca un om cinstit, un fatarnic nu plīnge la fel ca un om de buna credinta. Orice prefacatorie este o masca si oricīt de iscusita ar fi aceasta masca, izbutesti totdeauna, cu oarecare luare aminte, s o