postav, īmpreuna cu sase lefegii ce le des¬chideau drumul, tinīnd fiecare īn mīna o torta, iesira īntru īntīmpinarea regelui pe treptele palatului, unde starostele negustorilor īi ura bun venit. Maiestatea sa raspunse cerīndu si iertare de marea īntīrziere si aruncīnd vina asupra cardinalului, care l retinuse pīna la orele unsprezece, pentru a pune la cale treburi obstesti.
Maiestatea sa, īn vesmīnt de gala, era īnsotit de alteta sa regala, fratele mai tīnar, de contele de Soissons, de Ca¬valerul de Malta, staretul mīnāstirilor, de ducele de Long Tieville, de ducele d'Elbeuf, de contele d'Harcourt, de con¬tele de La Roche Guyon, de domnul de Liancourt, de dom¬nul de Baradas, de contele de Cramail si de cavalerul de Souveray.
Fiecare baga de seama ca regele era abatut si īngīndurat.
O īncapere mica fusese pregatita pentru rege si alta pentru alteta sa regala. Īn fiecare din aceste īncaperi se aflau costume de carnaval. Se luasera aceleasi masuri pentru regina si pentru sotia primului presedinte. Nobilii si doamnele din suita maiestatii lor urmau sa se īmbrace doi cīte doi īn camerele de asemenea pregatite īn acest scop.
Īnainte de a intra īn camera sa, regele ceru sa fie īncunosiintat īndata ce va sosi cardinalul.
O jumatate de ora dupa sosirea regelui, izbucnira noi urale care vesteau sosirea reginei; asa cum facusera si la sosirea suveranului, sfetnicii primariei, īmpreuna cu le¬fegiii ce le deschideau drumul, iesira īn īntāmpinarea prea maritei lor musafire.
Regina intra īn sala; toti īsi dadura seama ca, la fel ca si regele, era abatuta si mai ales obosita.
Īn clipa cīnd intra, perdeaua unei mici tribune, care pīna atunci ramasese coborīta, se dadu la o parte, lasīnd sa se iveasca fata galbejita a cardinalului, īmbracat īn straie de cavaler spaniol. Ochii sai se