coplesea si pretutindeni vedeau numai capcane.
Cu cele dintīi raze, li se dezlegara limbile; o data cu soarele, veni si veselia; parc ar fi fost īn ajunul unei ba¬talii: inima batea, ochii rīdeau, simteau ca viata, care poate īi va parasi, era, la urma urmelor, un lucru bun.
Dealtminteri, desfasurarea convoiului era dintre cele mai impunatoare: caii negri ai muschetarilor, tinuta lor razboinica, acea deprindere militara care i face pe acesti nobili tovarasi ai soldatului sa mearga toti īn rīnd, ar fi dat īn vileag si cel mai strasnic incognito.
Valetii calareau īn urma, īnarmati pīna īn dinti.
Totul merse bine pīna la Chantilly, unde sosira pe la opt dimineata. Trebuiau sa manīnce. Descalecara īn fata unui han a carui firma batatoare la ochi īnfatisa pe sfīntul Mar¬tin daruindu si jumatate din hrana unui sarac. Valetii pri¬mira porunca sa nu desele caii si sa fie mereu gata de drum.
Intrara īn sala comuna si se asezara la masa.
Un gentilom care tocmai sosise pe drum dinspre Damartin sedea la aceeasi masa si mīnca. Deschise vorba des¬pre ploaie si vreme frumoasa; calatorii īi raspunsera; bau īn sanatatea lor; din buna cuviinta, acestia baura si ei īn sanatatea lui.
Dar īn clipa cīnd Mousqueton veni sa spuna ca toti caii erau gata de plecare si cīnd cei patru se ridicara de la masa, strainul īl īmbia pe Porthos sa ciocneasca īn sana¬tatea cardinalului. Porthos īi raspunse ca o va face bucuros daca si strainul, la rīndul lui, primeste sa bea īn sanatatea regelui. Strainul se rasti ca el nu cunoaste alt rege decīt pe eminenta sa. Porthos īl facu betiv; strainul scoase spada din teaca.
? Ai facut o prostie, ? īi sopti Athos, ? dar gata, acum nu mai poti da īndarat; ucide l si vezi sa ne ajungi cīt vei putea de repede.