prea des auzite nu mai stārneau pe ni¬meni īn strada Groparilor, unde casa negustorului de maruntisuri era de la o vreme destul de deocheata; vazīnd ca nimeni nu i sare īn ajutor, Bonacieux iesi din casa, urlīnd cīt īl lua gura; strigatele lui se īndepartau din ce īn ce īnspre strada Bacului.
? Si acum, ca a plecat, e rīndul dumitale s o stergi de aici, spuse doamna Bonacieux. Curaj, dar mai ales, multa bagare de seama; nu uita ca te ai daruit reginei!
? Reginei si dumitale! īntregi d'Artagnan. Fii li¬nistita, frumoasa Constance, ma voi īntoarce vrednic de recunostinta ei: dar īntoarce ma voi oare vrednic si de dragostea dumitale?
Īn loc de raspuns obrajii tinerei femei se rumenira. Cīteva clipe mai tīrziu, d'Artagnan iesea la rīndul lui din casa, īnfasurat si el, ca si necunoscutul, īntr o pelerina uriasa din care se vedea iesind doar teaca unei spade nesfīrsite.
Doamna Bonacieux īl urmari din ochi cu acea īnde¬lunga privire dragastoasa, cu care femeia īnsoteste pe barbatul pe care simte ca l iubeste; dar īndata ce l vazu pierind dupa coltul strazii, se prabusi īn genunchi si īmpreunīndu si mīinile, sopti rugīndu se:
? Doamne, fie ti mila de regina! Doamne, fie ti mila si de mine!
Capitolul XIX PLAN DE LUPTA
D' Artagnan se duse de a dreptul la domnul de Tréville, socotind ca peste cīteva minute cardinalul va afla totul de la acel afurisit necunoscut care parea a fi unealta lui, īsi zise pe buna dreptate ca nu avea nici o clipa de pierdut.
Tīnarul īsi simtea inima frematīnd de bucurie. Un prilej menit sa i aduca faima si banet se ivea pe neasteptate si, vrīnd parca sa l īmbratiseze, īl apropiase de femeia pe care o iubea la nebunie. Īntīmplarea īi daruia deci dintr o data mai mult decīt s ar fi īncumetat