curmezisul unei curti, īl bagara īntr un gang unde se aflau trei paznici, deschisera o usa si l īmbrīncira īntr o īncapere joasa, unde, nu se gasea alt mobilier decīt o masa, un scaun si un comisar. Comisarul sedea pe scaun si scria la masa.
Cei doi soldati din garda adusera pe arestat īn fata me¬sei, apoi, la un semn al comisarului, se īndepartara asa ca sa nu poata auzi glasurile.
Comisarul care pīna atunci īsi tinuse capul īnfundat īn hīrtii, si l ridica sa vada cu cine are de a face. Avea un chip respingator acest comisar, cu nasul ascutit, cu umerii obrajilor galbejiti si iesiti īn afara, cu ochii mici, dar sfre¬delitori si ageri, a caror cautatura era cīnd de vulpe, cīnd de viezure. Capul, sprijinit pe un gīt lung si jucaus, īi iesea din roba neagra si larga, balabanindu se cu o miscare aproape la fel cu a broastei testoase cīnd īsi scoate capul din carapace.
Īncepu prin a l īntreba pe domnul Bonacieux numele, prenumele, vīrsta, īndeletnicirea si domiciliul.
Īnvinuitul raspunse ca se numeste Jacques Michel Bo¬nacieux, ca are cincizeci si unu de ani, ca a fost negustor de maruntisuri si ca locuieste īn strada Groparilor, nr. 11.
Dupa aceea, īn loc sa i mai puna īntrebari, comisarul īi tinu o lunga cuvīntare despre primejdia ce l ameninta pe orice burghez de rīnd, atunci cīnd se amesteca īn tre¬burile publice.
Adauga la aceasta introducere o ampla cuvīntare īn care starui asupra puterii si asupra īnfaptuirilor domnului car¬dinal, acest ministru fara seaman pe lume, acest biruitor al ministrilor din vremi trecute, aceasta pilda pentru mi¬nistrii ce vor sa vina: īnfaptuiri si putere carora nimeni nu li s ar fi putut īmpotrivi fara a si primi cuvenita pe¬deapsa.
Dupa partea a doua a cuvīntarii, comisarul īsi atinti privirea de uliu asupra sarmanului Bonacieux, poftindu l sa cīntareasca bine īmprejurarea