scrisoare.
Porthos nu vazuse īn toate astea decīt o īntīlnire de dragoste, data de o doamna unui cavaler sau de un ca¬valer unei doamne, īntīlnire pe care d'Artagnan īndraznise s o tulbure cu calul lui portocaliu.
Aramis la rīndul lui spusese ca lucrurile fiind prea mis¬terioase, era mai cuminte sa fie lasate balta.
Īntelegīnd din cele cīteva cuvinte aruncate de d'Ar¬tagnan despre ce era vorba si gīndind ca dupa ce va fi dat de necunoscut sau dupa ce i va fi pierdut urma, d'Artag¬nan va sfīrsi prin a se īntoarce acasa, ei īsi urmara dru¬mul.
Cīnd au intrat īn camera la d'Artagnan, nu mai era nimeni. Temīndu se de urmarile īntīlnirii care, fara īn¬doiala, avea sa aiba loc īntre tīnar si necunoscut, Bonacieux socotise ? potrivit caracterului pe care de altfel si l descrisese singur ? ca era mai sanatos s o stearga cīt mai repede de acolo.
Capitolul IX D'ARTAGNAN ĪN LUMINA
Asa cum banuisera Athos si Porthos, d'Artagnan se īn¬toarse dupa o jumatate de ora. Necunoscutul īi scapase si de data aceasta, pierind ca prin farmec. Dupa ce cu¬treierase cu spada īn mīna toate strazile īnvecinate, fara a īntīlni pe cineva care sa semene celui pe care l cauta, d'Artagnan se hotarī īn cele din urma sa faca ceea ce ar fi trebuit sa īncerce de la īnceput si anume: sa bata la usa de care se rezemase necunoscutul. Dar zadarnic, lovise de zece, douazeci de ori īn sir cu ciocanasul de afara, nimeni nu raspunsese; cītiva vecini care, la auzul zgomotului, iesisera īn prag sau īsi scosesera capul pe geam, īl īn¬credintara ca de sase luni casa aceea, ale carui iesiri erau de altminteri toate ferecate, ramasese pustie.
Īn vreme ce d'Artagnan cutreiera strazile si batea pe la usi, Aramis