Capitolul I CELE TREI DARURI ALE DOMNULUI D'ARTAGNAN TATAL
Īn cea dintīi luni a lui aprilie 1626, tīrgul Meung, unde s a nascut autorul Romanului Trandafirului , pa¬rea a fi īn toiul unei fierberi atīt de cumplite, ca si cīnd hughenotii ar fi izbutit sa l schimbe īntr o a doua La Rochelle . Vazīnd cum fug femeile spre ulita mare si au¬zind tipete de copii īn pragul usilor, o seama de tīrgoveti īsi puneau repede platosa si, apucīnd o flinta sau un baltag, ca sa se simta mai tari, se īndreptau spre hanul "La Morarul voios", īn fata caruia o gloata gala¬gioasa si nespus de curioasa se īmbulzea, crescīnd cu fiece clipa.
Pe vremea aceea se stīrneau mereu spaime, si rare erau zilele cīnd un oras sau altul nu si trecea īn hrisoave asemenea pacoste. Nobilii se luau la harta īntre ei; re¬gele se razboaia cu cardinalul; spaniolul se razboia cu regele. Pe līnga aceste lupte mocnite sau obstesti, tai¬nice sau fatise, mai erau pe deasupra hotii, cersetorii, hughenotii, lupii si valetii care se napusteau asupra tu¬turor. Tārgovetii erau vesnic īnarmati īmpotriva hotilor, a lupilor si a valetilor, adesea īmpotriva nobililor si hughenotilor, cīteodata īmpotriva regelui, dar niciodata īm¬potriva cardinalului sau a spaniolului. Ca urmare a aces¬tor naravuri īnradacinate, īn amintita zi de luni a lui aprilie 1626, tīrgovetii, auzind larma si nezarind nici steagul galben cu rosu, si nici uniformele ducelui de Richelieu, se repezira cu totii īnspre hanul "La Morarul voios". Odata acolo, fiecare īsi putu da seama de pricina acestei fierberi.
Un tīnar... sa i schitam portretul dintr o singura tra¬satura de condei: īnchipuiti va pe Don Quijote la opt¬sprezece ani; Don Quijote fara armura, nici pe piept, nici pe coapse, un Don Quijote īmbracat īntr o haina scurta de līna, a carei culoare albastra se schimbase cu vremea, batīnd nedeslusit cīnd īn visiniu, cīnd īntr un azuriu ca cerul. Fata prelunga si